Hantavirus confirmat în România, INSP avertizează populația

Hantavirus confirmat în România, INSP avertizează populația

Informații Despre Caz și Investigațiile Efectuate

Persoana afectată, un bărbat din Arad, a fost internată anterior timp de doi ani într-o unitate de psihiatrie din Ștei, județul Bihor, înainte de a fi transferat la Arad pentru examinări suplimentare și tratament. Internarea a început în luna iulie 2023, iar conform informațiilor disponibile, pacientul nu a avut contacte cunoscute cu alte persoane bolnave sau suspecte de infecție. Totodată, s-a confirmat că nu a călătorit în ultimele trei ani, sugerând astfel o expunere locală la virus.

Simptomele manifestate de pacient au inclus tuse, febră și diaree, care pot fi ușor confundate cu cele ale unei gripe sau ale altor infecții virale comune. Medicii au diagnosticat cazurile de hantaviroză, iar o analiză PCR a confirmat ulterior prezența virusului. Ca reacție la această dezvoltare, a fost inițiată o anchetă epidemiologică extinsă, atât în județul Arad, cât și în unitatea medicală din Ștei, pentru a determina sursa infecției și a preveni apariția unor cazuri noi. La momentul actual, pacientul se află într-o stare stabilă, fiind conștient și cooperant.

Elemente Epidemiologice și Specificitățile Hantavirusurilor

Hantavirusurile constituie un grup de agenți patogeni zoonotici, ceea ce înseamnă că ele se transmit de la animale către oameni. Rozătoarele sunt principalii purtători ai acestora, eliminând particule virale prin urină, fecale și salivă. Transmiterea către om se produce cel mai frecvent prin inhalarea aerosolilor contaminate, mai ales în încăperi închise și slab ventilate, cum ar fi depozitele sau podurile, unde se pot acumula excrementele rozătoarelor. De asemenea, infecția poate avea loc și prin contact direct cu rozătoare infectate, prin atingerea suprafețelor contaminate urmată de atingerea feței, ingerarea alimentelor contaminate, sau, în cazuri rare, prin mușcături.

Incubarea bolii poate dura de la o la opt săptămâni, iar debutul este adesea brusc. Pe lângă simptomele menționate anterior, pacienții pot prezenta dureri musculare intense, cefalee, oboseală severă, greață, vărsături și dureri abdominale. În funcție de tulpina virală, hantavirusul poate afecta în special plămânii, cauzând sindromul pulmonar cu hantavirus (HPS), sau rinichii, manifestându-se ca febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS). Severitatea acestei boli depinde de tulpina specifică, de doza de virus la care a fost expusă persoana și de sănătatea sa generală.

O problemă esențială în cazul acesta este identificarea tulpinii exacte a virusului. Specialiștii iau în calcul posibilitatea existenței unei tulpini "locale", adaptate condițiilor de mediu din zonă, nefiind asociată cu regiuni exotice. Se știe că majoritatea hantavirusurilor nu se transmit de la om la om, cu excepția virusului Andes, prevalent în America de Sud, unde au fost documentate cazuri de transmitere între persoane în urma contactului apropiat și constant.

Situația Națională și Evaluarea Europeană

Conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, între 2023 și 2026, în România au fost înregistrate un total de 15 cazuri de infecție cu hantavirus. Distribuția acestora a fost de 4 cazuri în 2023, 3 în 2024, 7 în 2025 și un singur caz în anul curent, până la ultima raportare. Aceste date demonstrează că infecțiile cu hantavirus sunt rare în România și nu reprezintă o problemă extinsă în comunitate.

La nivel european, organisme precum Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că riscul pentru sănătatea populației generale rămâne extrem de scăzut. Această evaluare a fost susținută și în contextul recent al unui focar de hantavirus Andes pe o navă de croazieră, unde au fost aplicate măsuri stricte de prevenție și control.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Tudor Marinescu

Tudor Marinescu are 34 de ani și este jurnalistul principal al publicației ePrahova. Crescut în zona centrală a orașului și absolvent de Jurnalism la Universitatea București, Tudor a ales să se întoarcă acasă pentru a spune poveștile care contează. Cu un ton echilibrat și o prezență activă pe teren, este mereu acolo unde se întâmplă lucruri importante — fie că vorbim de decizii locale, inițiative civice sau oameni care inspiră. Tudor scrie cu respect față de cititor și pasiune pentru orașul în care a crescut. Pentru el, Ploieștiul nu este doar un subiect de presă, ci o comunitate în care crede.