Un incident recent legat de hantavirus, care a dus la moartea a trei persoane pe o navă de croazieră în Oceanul Atlantic, subliniază riscurile asociate cu acest virus. Totodată, autoritățile sanitare din România răspund acestei amenințări, având în vedere că Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a confirmat 15 cazuri de infectare în țara noastră în ultimii trei ani, dintre care un caz a fost identificat în cursul acestui an.

Focarul de pe Nava de Croazieră: Context și Implicații

Evenimentul de hantavirus, care s-a manifestat în timpul lunii mai 2026, a generat o alertă la bordul navei de croazieră MV Hondius, care efectua o rută între Ushuaia, Argentina, și Capul Verde. Trei pasageri au decedat, iar alte îmbolnăviri sunt fie confirmate, fie în curs de investigare, ceea ce a stârnit îngrijorări la nivel internațional. Nava, cu un număr total de călători estimat între 147 și 170, a fost redirecționată din cauza situației, iar gestionarea acesteia a generat și tensiuni legate de accesul în porturi, cum ar fi cele din Insulele Canare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) s-a implicat în coordonarea măsurilor necesare și examinează și posibilele cazuri de transmitere între oameni, un fenomen considerat rar. Primele semne clinice ale bolii pe vas au fost observate între 6 și 28 aprilie 2026 și au inclus inițial febră și simptome gastrointestinale, urmate de o deteriorare rapidă, cu afecțiuni pulmonare severe.

Hantavirusul în România: Un Fenomen Perpetuu, dar Subevaluat

În România, cazurile de infecție cu hantavirus se raportează anual, dar rămân relativ puțin documentate și studiate. Conform datelor INSP, între 2023 și 2026 s-au consemnat 15 cazuri. Dintre acestea, patru au fost raportate în 2023, iar pentru 2024 s-au consemnat trei cazuri, în 2025 au fost șapte, iar în 2026 a fost confirmat un singur caz. Trei dintre aceste infecții au dus la deces.

Opt județe sunt sub monitorizare de către Ministerul Sănătății și autoritățile de sănătate publică: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați. Cu toate că frecvența cazurilor rămâne scăzută, complexitatea acestor infecții le plasează în categoria riscurilor emergente, având nevoie de o cercetare mai detaliată și de întărirea infrastructurii de diagnosticare. Dr. Simin-Aysel Florescu a comentat că, deși România se află pe harta focarului de hantavirusuri, numărul total de cazuri este redus, iar infecția nu constituie o problemă majoră pentru sănătatea publică.

Modalități de Transmitere și Semne Caracteristice ale Infecției

Hantavirusul este o zoonoză, ceea ce înseamnă că se transmite de la animale la oameni, predominant de la rozătoare sălbatice, precum șoarecii și șobolanii. Infectarea umană are loc, în general, prin inhalarea aerosolilor care provind din urina, fecalele sau saliva uscată a rozătoarelor infectate. Contactul direct cu aceste secreții sau cu mușcăturile poate, de asemenea, să conducă la infecție.

Infecțiile cu hantavirus pot manifestă diferite forme, cele mai notabile fiind cele asociate virusurilor Hantaan, Puumala și Sin Nombre, fiecare dintre acestea având legătură cu anumite specii de rozătoare. Primele simptome sunt, adesea, nespecifice, asemănătoare celor ale unei răceli sau gripii. Acestea includ febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, oboseală accentuată, amețeli și, ocazional, simptome gastrointestinale precum greață, vărsături, diaree sau dureri abdominale. Totuși, boala se poate agrava rapid, având manifestări severe cum ar fi afecțiuni pulmonare (tuse, dificultăți de respirație, acumulare de lichide în plămâni) sau febră hemoragică cu afectare renală, care pot conduce la insuficiență renală.

Măsuri de Prevenire și Abordare a Infecției

În prezent, nu există un vaccin disponibil în Europa pentru prevenirea hantavirusului, iar tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor. Recunoașterea timpurie a infecției este crucială pentru a spori șansele de recuperare. Pacienții cu forme grave pot necesita spitalizare în unități de terapie intensivă, cu oxigenoterapie, ventilație mecanică și, în cazuri severe, dializă.

Cea mai eficientă strategie de prevenire include limitarea contactului cu rozătoarele. Aceasta presupune menținerea curățeniei în locuințe și împrejurimi, controlul populațiilor de rozătoare și evitarea zonelor infestată, în special în mediile rurale, păduri sau ferme.

De reținut

Pentru rezidenții din Ploiești și județul Prahova, deși riscul general de infectare cu hantavirus rămâne scăzut, este esențial să se acorde o atenție deosebită igienei și deratizării, în special în zonele rurale sau în gospodăriile cu potențial de apariție a rozătoarelor. Chiar dacă frecvența cazurilor în România este mică, aceasta pune în evidență necesitatea de a rămâne vigilenți. O recomandare utilă este evitarea contactului direct cu excrementele rozătoarelor și curățarea atentă a spațiilor afectate, folosind mănuși și măști pentru a preveni inhalarea particulelor contaminante.