Pământul românesc nu va fi vândut speculanților străini

Pământul românesc nu va fi vândut speculanților străini

Un proiect legislativ propus pentru modificarea Legii fondului funciar a suscitat controverse considerabile, fiind respins de Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor, condusă de deputatul PNL Prahova, Mircea Roșca. Această inițiativă, înregistrată sub numărul Pl-x nr. 10/2026, urmărește completarea articolului 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și, conform afirmațiilor parlamentatului, ar putea permite speculații ample cu terenuri, oferind privilegii anumitor cetățeni români care locuiesc în străinătate.

Proiectul a fost inițiat de un grup de 17 parlamentari UDMR și câțiva colegi din partea minorităților naționale. A fost adoptat de Senat în decembrie 2025 și a fost înregistrat la Camera Deputaților pe 2 februarie 2026, fiind trimis pentru dezbatere și avizare la mai multe comisii relevante, inclusiv Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Argumentele împotriva proiectului

Deputatul Mircea Roșca a afirmat public, într-o postare pe rețelele sociale, că a propus obținerea unui aviz negativ pentru această inițiativă legislativă. Potrivit acestuia, proiectul are potențialul de a "aduce confuzie în domeniul restituirii dreptului de proprietate și de a crea inechități în loc să le elimine".

Una dintre cele mai importante critici aduse de deputat se leagă de crearea unei categorii privilegiate de solicitanți. El susține că românii cu reședința în afaceri externe ar putea solicita restituirea proprietăților fără a avea nevoie de o legătură reală cu România. Comparativ, cetățenii care rămân în țară sunt nevoiți să se conformeze unor condiții stricte și proceduri complicate în procesul de restituire.

Posibile efecte și riscuri identificate

Mircea Roșca a subliniat că formulări precum "indiferent de domiciliu în țară" elimină cerințele de legătură autentică cu România sau comunitățile locale. Deputatul estimează că această reglementare va transforma terenurile într-o țintă ușor accesibilă pentru speculații. Derogările propuse în textul proiectului ar permite intervenția unor persoane care nu au conexiune cu drepturile de proprietate, ceea ce, în opinia sa, va conduce la blocaje în activitatea comisiilor locale de fond funciar, generând litigii interminabile și sprijinind rețelele specializate în "vânarea" drepturilor litigioase.

Deputatul PNL a reafirmat că se opune oricărei legi care ar putea transforma "terenurile românești în pradă" pentru speculatori, aducând în discuție lecțiile dureroase ale României legate de speculațiile funciare. El a avertizat că o reglementare lipsită de cerințe clare legate de legătura cu teritoriul național, cum și de termene precise în proceduri, ar reprezenta o invitație deschisă pentru astfel de rețele.

Pe lângă avizul negativ al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor, inițiativa legislativă a primit un aviz similar și din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Contextul legislativ și intențiile inițiatorilor

Expunerea de motive pentru această inițiativă legislativă indică faptul că scopul este de a modifica și completa articolul 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, corelându-l cu articolele din aceeași lege, și de a elimina interpretările ambigue care au apărut în practică. Inițiatorii afirmă că articolul 48, în forma sa actuală, reglementează situația românilor cu domiciliul în străinătate și a foștilor cetățeni care și-au redobândit cetățenia, permițându-le să ceară reconstituirea dreptului de proprietate asupra anumitor terenuri. Articolul 27^23 stabilește o procedură distinctă pentru terenurile asociate construcțiilor, permițând cererile de atribuire din partea proprietarilor, fără a ține cont de cetățenie. Aceste neclarități în reglementare au dus la interpretări contradictorii, afectând securitatea juridică și favorizând litigiile. Propunerea legislativă vizează introducerea unui nou alineat în articolul 48 pentru a asigura o aplicare unitară a legii.

Cu toate acestea, Mircea Roșca consideră că, în pofida intențiilor declarate, efectele aplicării proiectului ar putea fi dăunătoare.

De reținut

Cetățenii din Prahova, nu doar aceștia, urmăresc cu mare atenție dezbaterile parlamentare referitoare la proprietatea funciară, ținând cont de complexitatea procesului de retrocedare și efectele sale asupra dezvoltării locale. Deseori, întârzierile și conflictele în procedura de restituire a terenurilor provoacă nemulțumire și opresc investițiile. Este crucial ca orice modificare legislativă să aducă claritate și echitate, nu să genereze noi motive de dispută. Este recomandat ca publicul să fie informat constant apie evoluția acestui proiect, având în vedere că impactul acestuia poate influența în mod direct atât valoarea proprietăților, cât și stabilitatea juridică a acestora.

Sursa informațiilor: Mircea Roșca (deputat PNL Prahova) via Facebook, Actualitatea Prahoveană, Camera Deputaților, Senatul României.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Tudor Marinescu

Tudor Marinescu are 34 de ani și este jurnalistul principal al publicației ePrahova. Crescut în zona centrală a orașului și absolvent de Jurnalism la Universitatea București, Tudor a ales să se întoarcă acasă pentru a spune poveștile care contează. Cu un ton echilibrat și o prezență activă pe teren, este mereu acolo unde se întâmplă lucruri importante — fie că vorbim de decizii locale, inițiative civice sau oameni care inspiră. Tudor scrie cu respect față de cititor și pasiune pentru județul Prahova. Pentru el, Prahova nu este doar un subiect de presă, ci o comunitate în care crede.